Calendarul PE

Agenda de lucru a unui Europarlamentar este stabilită pe tot anul calendaristic şi se împarte în funcţie de săptămâni între şedinţele grupului politic, activitatea din comisiile parlamentare, şedinţele plenare şi prezenţa în circumscripţii. Comisiile şi grupurile parlamentare îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles în timp ce sesiunile plenare se organizează la Strasbourg. Parlamentarii rămân la Bruxelles de luni până joi, iar vinerea se află în circumscripţii.

După cum observi pe calendarul de mai jos, fiecare săptămână este marcată cu o anumită culoare.

Roz

Reuniţi în comisii, deputaţii europeni analizează şi modifică propunerile legislative ale Comisiei şi Consiliului şi, dacă este nevoie, redactează rapoarte pe care le trimit în şedinţele plenare. Astfel, înainte de a fi dezbătute şi votate de deputaţi în plen, legile sunt supuse unor discuţii în cadrul comisiilor parlamentare. În momentul de faţă există 20 de comisii parlamentare permanente, pe domenii specifice (de exemplu mediul înconjurător, piaţa internă, transport, agricultură, educaţie şi cultură).

Comisia ENVI, a cărui Vice-preşedinte sunt, este o comisie foarte activă şi importantă a PE. Comisia Europeană este cea care propune PE şi Consiliului de Miniştri proiecte legislative. În funcţie de domeniu, acestea sunt distribuite comisiilor parlamentare ale PE. În general, există o comisie principală care va elabora raportul şi altele care vor înainta o opinie asupra propunerii legislative. În funcţie de interese,  parlamentarii îşi exprimă interesul pentru rolul de raportor sau raportor din umbră.

Este destul de greu să fii desemnat raportor al PE. Când propunerea legislativă ajunge în PE, grupurile politice participă la o "licitaţie" prin care li se distribuie rapoartele, în funcţie de mărimea grupului politic şi de interesul manifestat pentru un anumit subiect. Apoi, în cadrul grupului politic se distribuie deputaţilor rapoartele câştigate, în funcţie de expertiza acestora şi de interesul exprimat. La ora actuală, sistemul de numire al raportorilor nu îi avantajează pe deputaţii români care şi-au început activitatea la jumătatea mandatului de cinci ani al PE. Astfel, pe fiecare subiect există colegi care sunt experţi şi care sunt automat consideraţi pentru a fi raportori. În schimb, poţi să fii numit raportor din umbră. Fiecare grup politic stabileşte un raportor din umbră care urmăreşte ce se întâmplă cu raportul în comisie. Acesta participă la actul legislativ prin amendamentele pe care le va depune în numele grupului politic pe care îl reprezintă.

În calitate de raportor sau raportor din umbră te întâlneşi cu lobbyiştii care sunt interesaţi de subiect şi care îţi prezintă poziţia organizaţiei pe care o reprezintă. În acelaşi timp, se solicită poziţia ministerelor din ţară şi a reprezentanţei permanente care se află la Bruxelles. De asemenea, au loc întâlniri cu raportorul principal şi cu ceilalţi raportori din umbră pentru a se discuta amendamentele şi pentru a se ajunge la o poziţie comună. Propunerea legislativă este discutată şi în comisie. La dezbateri sunt invitaţi şi membri din Comisia Europenă şi din Consiliu, pentru a fi clarificate detalii ale actului legislativ. Această poziţie este discutată apoi la şedinţele grupului politic. Scopul este de a se forma o poziţie a grupului, funcţie de care se va vota în plenară.

Albastru

Albastru este dedicat săptămânilor de reuniuni la nivelul grupurilor politice. Un deputat nu poate face parte din mai multe grupuri politice, dar poate să fie neafiliat - adică să nu facă parte din niciun grup politic. În fiecare lună, deputaţii europeni se reunesc în cadrul grupurilor pentru a discuta despre legile care vor fi pe ordinea de zi a perioadei de sesiune - de aceea, de obicei, săptămânile albastre precedă săptămânile roşii. În cadrul reuniunilor din săptămânile albastre, grupurile politice îşi stabilesc priorităţile şi poziţiile pe care le vor adopta asupra subiectelor de pe ordinea de zi a sesiunii.

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) este al treilea grup politic ca şi mărime al PE (după Partidul Popular European şi Partidul Socialist European) ce cuprinde 101 membri din 22 de ţări. ALDE are ca şi scop valorificarea deplină a potenţialului UE, respectând principiul libertăţii, democraţiei, statului de drept, liberei iniţiative, drepturilor omului şi egalităţii de şanse. De cele mai multe ori, atunci când se discută un proiect legislativ major, ALDE este cel care prin voturile membrilor săi face diferenţa la votul final din plenară.

Rosu

12 săptămâni sunt marcate cu roşu în calendarul Parlamentului şi sunt cele în care au loc perioadele de sesiune plenară la Strasbourg. În afara acestor 12 săptămâni, mai există 6 perioade de sesiune mini-plenară la Bruxelles, de două zile fiecare.

Luni, la Strasbourg, este începutul unei săptămâni de plen foarte intense. Poate că majoritatea dintre cititorii care văd în calendar săptămână plenară se gândesc că parlamentarii sunt la Strasbourg doar să voteze, iar în restul timpului se plimbă pe străzile pitoreşti ale oraşului. Ei bine, săptămânile de plen sunt cele mai solicitante. Acestea cuprind pe lângă sesiunile de vot întâlniri ale grupurilor de lucru şi din când în când ale comisiilor. Pe lângă întâlnirile oficiale au loc întâlniri cu grupurile de interes care încearcă până în ultimul moment să influenţeze procesul legislativ. O zi de lucru la Strasbourg începe la ora 9 dimineaţa şi se poate încheia şi la miezul nopţii. Se întâmplă de multe ori să iei cuvântul pe un raport care te interesează după ora unsprezece noaptea. La Strasbourg este locul unde ritmul de lucru atinge viteza maximă.

Turcoaz

Săptămânile turcoaz sunt rezervate activităţilor parlamentare externe. În aceste perioade - în 2008 sunt şapte astfel de săptămâni - nu există nicio activitate la PE în sine. Deputaţii europeni au ocazia să lucreze departe de „bază“, de exemplu în propria lor ţară, întâlnindu-se cu cetăţenii, sau participând la dezvoltarea relaţiilor externe ale Parlamentului, ca membru al unei delegaţii.

Mi-am propus să deschid opt birouri în România la Harghita, Braşov, Galaţi, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Bacău, Olt, Vrancea şi unul în Republica Moldova, la Chişinău. Este un plan ambiţios, mai ales că vreau să fiu în contact cât mai direct cu cetăţenii. Astfel, vinerea şi la fiecare sfârşit de săptămână sunt la câte un birou din ţară unde organizez întâlniri cu cetăţenii, autorităţile locale şi presă. De asemenea, am un colaborator la fiecare birou, care reprezintă legătura mea cu electoratul din acea regiune. Este foarte important să organizez întâlniri şi evenimente pentru a dezbate pe de o parte problemele locale şi pe de altă parte de a face cunoscute proiectele legislative aflate în discuţie în PE.